Câinele care mănâncă zăpadă la fiecare plimbare de cele mai multe ori se joacă sau îi e sete. Zăpada curată, în cantitate mică, nu îi face rău unui câine sănătos. Problema e unde o mănâncă: lângă bordură și în parcări, zăpada poate ascunde sare de pe drum și antigel, iar câteva guri mari de zăpadă rece pot da vărsături.
Ce faci concret: îi dai apă proaspătă înainte și după plimbare și nu-l lași să lingă zăpada murdară de lângă drum.
De ce mănâncă zăpadă
Joaca. Pentru mulți câini, zăpada e o jucărie: se rostogolesc în ea, o prind din aer, mușcă din troiene. Câinii tineri și rasele energice, ciobănești, terrieri, retrieveri, fac asta aproape mereu.
Setea. Iarna, aerul din casă e uscat, iar câinii beau uneori mai puțin. Dacă bolul de acasă e gol, are apă stătută sau stă pe un hol rece, câinele își caută apa afară. După o alergare prin parc, zăpada e cea mai apropiată sursă de apă.
Curiozitatea. Zăpada proaspătă are mirosuri noi pe ea: urmele altor animale, frunze, firimituri. Câinele o miroase, o linge și o gustă, la fel cum face cu orice obiect nou.
Obișnuința. Dacă a primit atenție de fiecare dată când a mâncat zăpadă, fie și o mustrare, câinele poate repeta gestul tocmai pentru reacția stăpânului.
Când devine o problemă
Cantitatea. O gură-două nu contează. Câinele care mănâncă zăpadă pe săturate își răcește stomacul și poate face vărsături sau diaree la scurt timp după plimbare. La câinii mici, la cei bătrâni și la cei cu stomac sensibil, se întâmplă mai repede.
Sarea de pe drum. Zăpada de pe trotuare și de lângă bordură e amestecată cu sare și alte substanțe contra gheții. Înghițite, irită stomacul și pot da vărsături și sete mare. Aceeași sare usucă și crapă pernuțele lăbuțelor, așa că după plimbare lăbuțele se spală și se usucă, iar pe pernuțele crăpate merge un balsam pentru lăbuțe.
Antigelul. Cel mai mare risc. Antigelul pe bază de etilen glicol scurs din mașini are gust dulce, iar câinii îl beau sau îl ling de bunăvoie. E foarte toxic chiar în cantități mici și afectează rinichii. Băltoacele și zăpada colorată din parcări, de lângă mașini, sunt locurile de evitat.
Ce e ascuns în zăpadă. Bețe, pietre, oase, resturi de mâncare aruncate, uneori sticlă. Zăpada tasată și gheața sunt tari și pot răni gingiile sau dinții dacă câinele mușcă din ele cu putere.
Semne după care mergi la veterinar
- Vărsături repetate sau diaree care nu trec într-o zi.
- Mers nesigur, ca de beție, letargie sau tremurat, mai ales după o plimbare prin parcări: poate fi antigel și e o urgență.
- Sete foarte mare, care apare brusc, și urinat mult mai des decât de obicei.
- Gingii palide, dureri de burtă, refuzul mâncării.
Setea mare nu are întotdeauna legătură cu zăpada. Un câine care bea dintr-odată mult mai mult decât de obicei, iarna sau vara, poate avea o problemă de rinichi, diabet sau alte boli hormonale. Merită spus medicului la următorul control.
Cum îl dezveți
Începi cu apa. Îi dai apă proaspătă, la temperatura camerei, înainte să ieșiți, și îi umpli bolul imediat ce intrați. Un castron pentru câini mai mare sau o adăpătoare care ține apa proaspătă toată ziua ajută la câinii care beau puțin.
Pe trotuare și în parcări îl ții în lesă scurtă, ca să nu ajungă la zăpada murdară de lângă bordură și de lângă mașini. În parc, pe zăpadă curată, îl poți lăsa liber să se joace.
Comanda „lasă” se învață acasă, cu o recompensă: îi arăți o bucată de mâncare în palmă, închizi palma când încearcă să o ia, iar când se oprește și se uită la tine, îi dai recompensa din cealaltă mână. Apoi o folosești afară, când se apleacă spre zăpadă. Îi poți oferi și o jucărie pe care s-o ducă în gură la plimbare, ca să aibă altceva de mestecat.
La câinii cu blană scurtă, plimbările lungi pe ger îi epuizează, iar un câine obosit și înfrigurat se joacă mai puțin cu zăpada. O haină pentru câini îi ține cald pe drum.
Pe scurt
- Câinele mănâncă zăpadă mai ales din joacă sau din sete.
- Zăpada curată, puțină, nu-i face rău. Cea de lângă drum poate conține sare și antigel.
- Prea multă zăpadă rece poate da vărsături sau diaree.
- Mersul nesigur după o plimbare prin parcări e o urgență veterinară.