Câinele care sforăie doar când doarme pe spate, după o zi plină, e de cele mai multe ori un câine relaxat, nu unul bolnav: în somnul adânc, mușchii gâtului se relaxează, iar aerul face să vibreze țesuturile moi. Altfel stau lucrurile la buldogi, mopși și celelalte rase cu bot scurt: sforăitul lor vine din nări înguste și căi respiratorii strâmte, iar dacă se aude și ziua, când stă treaz, aerul chiar trece greu. La fel, un sforăit apărut brusc la un câine care nu sforăia merită arătat veterinarului.
Diferența de reținut e simplă: sforăit doar în somn, ocazional, e de obicei normal; respirație zgomotoasă și ziua nu.
De ce sforăie câinii
Sforăitul apare când aerul trece printr-un spațiu îngustat și face să vibreze palatul moale, limba sau țesuturile din gât. Cauzele obișnuite:
- Poziția. Pe spate, limba și țesuturile moi cad spre gât și îngustează trecerea aerului. Câinele întors pe o parte se oprește adesea din sforăit.
- Somnul adânc. După o plimbare lungă sau o zi agitată, mușchii se relaxează mai mult.
- Forma botului. Rasele brahicefale sforăie mult mai des decât cele cu bot lung.
- Kilogramele în plus. Grăsimea din jurul gâtului îngustează căile respiratorii.
- Nasul înfundat. Alergiile, praful, fumul de țigară sau o răceală umflă mucoasa nazală.
- Un obiect străin sau o problemă la nas, mai rar: un spic de iarbă tras pe nas, un polip sau o infecție dentară care se extinde spre nas.
Rasele cu bot scurt
Buldogul englez, buldogul francez, mopsul, boxerul, Shih Tzu sau Cavalier King Charles au botul scurtat prin selecție. Oasele feței sunt mai scurte, dar țesuturile moi au rămas aproape la fel, așa că sunt înghesuite. Rezultatul, la multe exemplare: nări înguste, palatul moale prea lung, care atârnă în gât, și o trahee mai strâmtă.
Sforăitul e doar partea vizibilă. Aceeași îngustare îi face pe unii dintre acești câini să respire zgomotos și ziua, să gâfâie repede la plimbare, să suporte greu căldura și să se trezească des noaptea. Medicii veterinari numesc ansamblul sindrom obstructiv al căilor respiratorii la rasele brahicefale. În formele serioase, o intervenție chirurgicală care lărgește nările și scurtează palatul moale îi poate ajuta să respire mult mai ușor.
Ce poți face acasă
- Un pat în care se poate întinde pe o parte. Un culcuș cu margini pe care își sprijină capul ține gâtul mai drept; variante găsești în cel mai bun pat pentru câini.
- Greutatea potrivită. Un câine supraponderal care slăbește sforăie de obicei mai puțin și respiră mai ușor la efort. Rația și tipul de hrană se stabilesc cu veterinarul.
- Aer curat în casă. Fără fum de țigară, cu praful ținut sub control și cu camera aerisită.
- Ham în loc de zgardă, mai ales la rasele brahicefale. Zgarda apasă pe gât când câinele trage în lesă.
- Răcoare vara. Rasele cu bot scurt se încing repede; plimbările se fac dimineața și seara.
Când e semn de problemă
Merită un consult veterinar când:
- sforăitul a apărut brusc, la un câine care nu sforăia;
- câinele respiră zgomotos și ziua, nu doar în somn;
- gâfâie mult la efort mic sau obosește foarte repede;
- face pauze în respirație în somn sau se trezește brusc, sufocându-se;
- are secreții nazale, strănută cu sânge sau curge doar pe o nară;
- leșină, are gingiile sau limba vineții.
Ultimele două situații sunt urgențe.
Pe scurt
- Sforăitul ocazional, în somn adânc sau pe spate, e de obicei normal.
- Rasele cu bot scurt sforăie din cauza căilor respiratorii înguste, iar unele respiră greu și ziua.
- Kilogramele în plus și nasul înfundat agravează sforăitul.
- Sforăitul apărut brusc sau respirația zgomotoasă ziua se arată veterinarului.